Flori de Pai mix (0,5 g), seminte plante ornamentale Helichrysum bracteatum, imortele colorate, Opal

Flori de Pai mix, semințe plante ornamentale Helichrysum bracteatum, imortele colorate, Opal

Genul Helichrysum include aproximativ 600 de specii originare din Australia, Africa, Europa și Asia. Aceste plante au inflorescențe durabile, rezistente și frumos colorate. Cea mai cunoscută specie este Helichrysum bracteatum, cunoscută și sub denumirile populare de “Floare de pai”, “Imortela”, “Margareta de hârtie” sau “Aurul veșnic”.

Floarea de pai este o plantă anuală care poate crește până la 50-100 cm înălțime. Este folosită atât ca plantă decorativă, cât și pentru flori tăiate. Culorile sale strălucitoare includ roșu, portocaliu, roz, galben, violet și alb.

Recunoscută ca floare nemuritoare, Floarea de pai își păstrează culoarea vie chiar și după ce se usucă. Florile sunt ideale pentru aranjamente și buchete, deoarece petalele nu cad și își mențin culoarea.

Este o plantă puțin pretențioasă, iubitoare de soare, care poate fi plantată în locuri cu soare direct, tolerând bine căldura și seceta. Pentru o creștere optimă și flori mari, se recomandă fertilizarea de 1-2 ori pe an cu un îngrășământ universal.

Este ușor de îngrijit, dezvoltându-se rapid și atrăgând fluturi și albine. Este recomandată în cosmetică pentru tenurile cu probleme și împotriva celulitei.

Particularităţi biologice ale florii de pai:

Înălțimea plantei variază între 50 și 100 cm. Tulpina este ramificată în partea superioară și are perișori aspri.

Frunzele sunt alterne, pețiolate, lanceolate, întregi sau ușor dințate, fără pubescență sau cu mici perișori.

Florile, cu diametrul de 3-7 cm, sunt dispuse în inflorescențe solitare terminale, lung pedunculate și însoțite de numeroase bractee persistente. Înflorirea are loc din iunie până toamna târziu (la primul îngheț). Bracteele exterioare sunt mai subțiri, palide și formate din celule moarte.

Înmulțirea și Cultura Imortelelor

Helichrysum, ca și alte plante nemuritoare, se înmulțește prin semințe, iar culturile se înființează prin plantarea de răsaduri. Semănatul pentru răsaduri se face în sere, solarii sau răsadnițe, în luna martie. Temperatura ideală pentru germinarea semințelor este de 18°C, iar plantele răsar în 7–10 zile de la semănat. După două săptămâni de la răsărire, răsadurile se repică, preferabil în plăci alveolare sau ghivece mici. Plantarea răsadurilor la locul definitiv se face la sfârșitul primăverii, la o distanță de 25–40 cm între plante. Se aplică îngrijirile obișnuite.

Întreținerea include îndepărtarea florilor ofilite pentru a stimula înflorirea continuă pe tot parcursul sezonului.

Boli și Dăunători

Planta poate fi ocazional atacată de păduchi, păianjenul roșu și musculițele albe, în special la vârfuri și pe bobocii florali.

Tăciunele (Plasmopara halstedii) se manifestă prin frunze galbene pe partea superioară, cu un puf albicios și mucilaginos pe partea inferioară.

Verticilioza se manifestă prin ofilirea și îngălbenirea frunzelor, simptomele apărând în special în anotimpul cald, în timpul înfloririi.

Bolile sunt favorizate de vremea umedă și lipsa circulației aerului. În general, florile de pai sunt puțin afectate de boli și dăunători.

Uscare și Păstrare

Recoltarea pentru uscare se face pe timp însorit, când florile nu sunt complet deschise. Uscarea se realizează la umbră, prin legarea plantelor în buchete, cu inflorescențele în jos.

După uscare, florile se depozitează într-un loc bine aerisit, uscat și întunecat, pentru a păstra culorile vibrante. Expunerea la lumină poate duce la estomparea culorilor în timp.